Beneficiile relațiilor colaborative cu furnizorii

La începutul anilor ’50, pornind de la cercetările operaționale din timpul celui de-al doilea Război Mondial, începea și o perioadă de descoperiri majore în domeniul IT și al comunicațiilor. Tehnicieni din domenii distincte, din sfera ingineriei, a tehnologiei informației, a comunicațiilor, companii precum IBM, Bell, British Post Office Laboratory au început să-și intensifice studiile legate de tehnologia informației și a comunicațiilor. (Alvin Tofler)

Aborarea sistemică, rezultat al revoluției informațiilor

Cercetările lor însă au mers dincolo de acestea și au pus bazele revoluției informației și comunicațiilor. Efectul major, dincolo de beneficiile vizibile de care ne bucurăm cu toții, este că odată cu automatizarea s-a impus și un nou mod de gândire. Este vorba de “abordarea sistemica”, un rezultat cheie al revoluției informației.  Practic, în timp ce abordarea carteziană punea accentul pe analiza componentelor, de cele mai multe ori în dauna contextului, abordarea sistemica prezinta “ o viziune totală, nu fragmentară, asupra problemelor”. (Simon Ramo)

De fapt, abordarea sistemică, al cărei obiect este, de fapt, înțelegerea și controlul structurilor complexe și evolutive, subliniază relațiile de feedback dintre subsisteme și ansamblurile mai mari.

Și, ca toate marile descoperiri științifice și tehnologice, și abordarea sistemică își are originea într-un fenomen déjà existent în natură, mai exact REȚEAUA; rețeaua reprezintă un model comun tuturor formelor de manifestare a vieții. Regăsim acest lucru la organismele biologice, unde există rețeaua de reacții biochimice din interiorul celulei.

Elocvente sunt campaniile pentru protecția mediului înconjurător, de la începutul anilor ‘70, care arată, printre primele, interdependențele din natură, interrelațiile dintre specii și caracterul global al ecosistemelor.

Regăsim apoi abordarea sistemică în universități, care au început să pledeze tot mai insistent spre o abordarea interdisciplinară a învățământului.

În domeniul psihologiei, psihoterapeuții au început să caute soluții pentru vindecarea „persoanei totale”, utilizând terapia gestaltică.

În domeniul medical, a apărut mișcarea „holistică” bazată pe ideea că sănătatea individului presupune o funcționare optimă a corpului fizic, spiritual și mental.

Teoria cuantică ne obligă să privim Universul nu ca pe o colecție de obiecte, ci ca pe un sistem complex de relații stabilite între diferitele părți ale unui întreg unic.

Modelele manageriale moderne pun accentul nu pe diferențele existente între elementele organizației sau între organizație și mediu, ci pe interdependențele și punctele sau zonele de comunicare dintre acestea.

Holistica în Procurement

Conceptul de „wholism”, „holism” și-a făcut apariția în toate domeniile socio-economice și culturale, având drept trăsătură de baza ideea că întregul NU poate fi studiat studiind izolat părțile ci „proprietățile particulelor pot fi observate și definite doar prin intermediul interacțiunilor acestora cu alte sisteme; particulele materiale izolate nu sunt decât abstracțiuni.(Nils Bohr)

În acest spirit de integrare holistică, sistemică, în Procurement crește importanța acordată echipelor inter-discipinare în analiza nevoii, în selectarea furnizorilor, în managementul performanței și relațiilor cu furnizorilor.

Și asistăm, totodată, la o atenția sporită acordată Managementului Relațiilor cu Furnizorii.

Ce beneficii apar de pe urma unor relații pozitive cu furnizorii?

În primul rând, apare marele beneficiu al managementului sporit al riscului: cu cât există mai multe informații despre partenerii de afaceri, cu atât este mai ușor de anticipat comportamentul lor și de diminuat riscul unor relații dezavantajoase pentru vreunul dintre ei. Acesta este cu atât mai important în relațiile cu furnizorii activităților externalizate.

Iar prin prioritizarea relației cu câțiva furnizorri cheie se poate realiza o mai bună recuperare a investiției de timp în managementul bazei de furnziori. Se reduce timpul consumat cu selectarea furnizorilor, pentru monitorizarea performanței, cu managementul relației, necesitând un efort tranzacțional redus.

Un alt beneficiu deloc de neglijat este dobândirea unei din ce în ce mai mari eficiențe a afacerii, prin împărțirea costurilor și prin efortul comun de identificare a unor alte oportunități de reducere a costurilor obținându-se o profitabilitate mai mare.

Efortul cumulat poate genera beneficii mai mari decât cele obținute dacă fiecare ar fi acționat separat, prin acest efort creându-se valoare adăugată și sinergii.

Și nu în ultimul rând, nu este de neglijat nici o politică de CSR mai dezvoltată și nici avantajul competitivapărut prin întrunirea punctelor de mai sus, compania diferențiindu-se astfel pe piață, unde sigur va fi percepută pozitiv de către toți stakeholderii, pentru că în majoritatea cazurilor îmbunătățirile sunt sistemice.