O prima intrebare a aparut inca de la inceputul cursului Bazele Managementului strategic al achizitiilor, finalizat in weekend: carui fapt i se datoreaza atentia asta, parca dintr-o data, asupra Achizitiilor strategice?
De unde a aparut bucuria sau napasta asta pe furnizori si pe clientii interni?
Ce beneficii ne poate aduce chiar si numai aparitia Achizitiilor ca profesie distincta?
Prin articolul de azi iti aduc un argument logic, de bun-simt, stiintific, la obiectiile clientilor interni privind implicarea Achizitiilor.
Un argument care nu face apel la autoritatea unei proceduri.
Ci la logica si evolutia economica si sociala.
In 1776, Adam Smith isi incepea lucrarea Avutia Natiunilor cu afirmatia “cea mai mare perfectionare a fortelor productive ale muncii …par a fi fortele diviziunii muncii”.
Iar intr-un paragraf devenit clasic, Smith descrie fabricarea unui ac.
“Un singur muncitor de tip vechi, care efectueaza singur toate operatiile necesare, poate face doar cateva ace intr-o zi- cel mult 20 sau eventual nici macar unul singur. In contrast cu aceasta, cand cele 18 operatiuni necesare fabricarii unui ac erau executate de catre 10 muncitori specializati, fiecare executant numai una sau cateva, impreuna puteau produce mai bine de 48.000 de ace pe zi- peste 4800 pe muncitor.”
Specializare care, dincolo de impactul in productivitate, a avut si are un impact extraordinar la nivel social.
Un impact pe care putini il sesizeaza: specializarea da posibilitatea incadrarii in munca a unor categorii ale populatiei cu diverse grade de handicap, care nu ar putea poate efectua toata gama de operatiuni necesare producerii unui anumit produs dar care insa pot executa perfect numai cateva operatiuni.
In autobiografia sa, Henry Ford, pionierul specializarii in productie, relateaza ca in 1908, cand a inceput sa fabrice automobilul “Model T”, erau necesare 7 882 de operatii diferite pentru a produce un exemplar. Prin aplicarea specializarii, Ford consemneaza ca “din aceste 7 882 munci specializate, 949 necesitau “barbati voinici, apti si perfect integrii din punct de vedere fizic”, 3338 cereau barbati cu forta fizica “obisnuita” iar majoritatea celorlalte puteau fi executate de “femei si copii mai mari”. Si continua: “ am constatat ca 670 pot fi indeplinite de barbati fara picioare, 2 637 de barbati cu un singur picior, 2 de barbati ciunci de ambele brate, 715 de barbati ciungi de un brat si 10 de orbi”.
Pe scurt, munca specializata nu necesita un om intreg ci numai o parte dintr-un om. Rezultatul, in final, a fost o forta de munca mai extinsa, in beneficiul intregii omeniri.
Si, daca este sa extrapolam, acest lucru este posibil TOCMAI datorita aceluiasi principiu: corpul uman este un sistem in care fiecare rotita este specializata pentru producerea unui anumit rezultat, benefic intregului organism.
Creierul are responsabilitatile sale, inima executa procesele specific ei, stomacul rinichii, ficatul asemenea…
“Ce as putea spune despre corpul uman? Ia in considerare complexitatea extraordinara de substante chimice si de elemente mecanice care il fac sa functioneze. […] Gandeste-te la miracolul activitatii pe care o realizezi acum: vizualizarea caracteelor de pe aceasta pagina sau ascultarea cuvintelor mele din versiunea audio. Tu transferi gandurile mele in mintea ta, unde interactionezi imediat cu ceea ce afirm eu, facand rationamente immediate, exprimandu-ti acordul sau dezacordul la fiecare rand. Iar acest lucru se petrece acum, in acest moment.” (Sam Carpenter, Work the system)
Si toate lucreaza sincronizate perfect pentru beneficiul tau, chiar in acest moment.
Care sunt deci beneficiile specializarii?
- face munca mai productiva
- se pierde mai putin timp cu trecerea de la o sarcina la alta
- promoveaza automatizarea
- genereaza economii de scara
- incurajeaza dezvolatrea aptitudinilor naturale si a celor dobandite.
